Cine a fost adevaratul autor al operelor lui Shakespeare?

William Shakespeare, unul dintre cei mai cunoscuti poeti si dramaturgi ai lumii a lasat in urma sa 38 de piese de teatru, 154 de sonete, 2 poeme narative si multe alte poezii.  Dar oare  el a fost cel care a daruit omenirii aceste opere?

Am sa citez in continuare de pe http://enciclopediaascunsa.cateva argumente care demonstreaza faptul ca nu Shakespeare este autorul acelor opere:

1. Shakespear provenea din orăşelul Stradford-upon-Avon  dintr-o familie de lucrători analfabeţi. Nu există nici o dovadă că acesta ar fi urmat şcoala pregătitoare însă nici nu se poate infirma din acelaşi motiv. Un lucru însă se poate spune cu certitudine, William Shakespeare nu a urmat un alt nivel educaţional, superior şcolii pregătitoare.
Suprinzător, există numai 5 specimene ale scrisului marelui poet dramaturg, care toate 5 sunt semnăturile sale, trei dintre ele regăsindu-se pe testamentul său (testament care menţionează toate bunurile, însă nu face referire la nici un singur manuscris).
Mai mult de atât, toţi copii săi erau analfabeţi, fiica sa Judith neştiind nici măcar să se semneze.Ar părea la o primă vedere cel puţin ciudat şi ilogic ca un asemenea maestru al cuvintelor şi fin cunoscător a literaturii clasice nu ar fi avut grijă ca copii săi să primească o educaţie corespunzătoare valorii sociale dobândite de el.

2. Esenţa pieselor şi limbajul folosit îl elimină pe adevăratul Shakespeare de la paternitatea acestora. Astfel, operele sunt presărate cu motive şi aluzii din literatura clasică şi contemporană, marea masă a acestora nefiind la aceea vreme disponibilă în limba engleză, iar din datele istorice nu rezultă că personajul discutat aici ar fi avut asemenea cunoştiinţe, ori existenţa circumstanţelor măcar în care le-ar fi putut dobândii. Mai mult de atât, în piesele acestuia se demonstrează o foarte bună cunoaştere a legilor Angliei, întrucât pe lângă aluzii literare se utilizează şi o multitudine de termeni juridici. Un ultim factor referitor la limbajul utilizat în operele lui Shakspeare este dat de prezenţa unor expresii din jargoul Universităţii Cambridge, pe care ştim cu certitudine din documente şi arhivele universităţii că William nu a a frecventat-o ca şi cursant.

Piese precum Romeo şi Julieta ori Neguţătorul din Veneţia descriu în mod detaliat geografia şi cultura din nordul Italiei, iar Zadarnicele chinuri ale dragostei trădează bârfele de la aceea vreme de la curtea regelui de Navarra, provincie situată pe teritoriul actual al Spaniei, toate acestea denunţând un autor care călătorise mult în raport cu perioada în care trăia.

De asemenea în operele Shakespearene, se prezintă într-un mod deosebit de realist tabieturile şi obiceiurile aristocraţiei elizabetane, perspective care ar fi fost destul de ocultate faţă de un fiu de fabricand de mănuşi şi negustor de lână.

3. De-a lungul vieţii sale, nu s-a bucurat de o recunoaştere deosebită în ochii altor autori recunoscuţi contemporani lui. În 1595, dramaturgul Robert Greene, îl numeşte pe Shakespear un plagiator care “se remarcă numai prin îngâmfarea sa.” Trebuie avut în vedere faptul că epoca elizabetană vuia de bârfe, satire şi jurnale, care cu toate par al omite pe William Shakespear, cu excepţia a foarte puţine menţiuni nesemnificative pentru opera sa. Cu titlu de exemplu pentru asemenea menţiuni ar fi: încercarea acestuia de a se sustrage de la a plătii taxe, precum şi implicarea într-o bătaie cu delicvenţii din Surrey.
Moartea sa în 1616 nu a fost cu nimic mai specială. Era specific acelei perioade ca la moartea unui asemenea artist să aibă loc o revărsare de versuri în memoria acestuia de către autorii contemporani, fapt care de asemenea nu s-a întâmplat în cazul lui Shakespeare, moartea sa rămânând un eveniment doar pentru locuitorii orăşelului Stradford.

Dacă nu Shakespeare este autorul, atunci cine? 

173172-shakespeare David Icke, unul dintre cei mai mari conspirationisti, a scris despre adevaratul autor al operelor lui Shakespeare, urmatoarele:

“Francis Bacon a fost marele maestru al rozicrucienilor din Anglia, a jucat un rol determinant în crearea francmasoneriei, a fost „părintele” ştiinţei moderne şi poate chiar autorul real al operelor lui Shakespeare. 

Manly P. Hall susţine că Bacon  indică faptul că el a fost adevăratul autor al anumitor opere prin diferite coduri. Numărul său ezoteric era 33, iar pe una din paginile primei părţi a piesei lui Shakespeare, Henric al IV-lea, numele de „Francis” apare de 33 de ori.Bacon a folosit de asemenea simbolismul Tarotului în codurile sale, inclusiv numerele 21, 56 şi 78, care marchează diviziunile în pachetul cărţilor de Tarot. Într-un folio shakesperian din anul 1623, numele creştin al lui Bacon apare de 21 de ori, la pagina 56. Expresia Rota Mundi apare frecvent în primele manifeste ale Frăţiei Roza-Crucii. Dacă rearanjăm literele din Rota obţinem Taro, numele antic al cărţilor de Tarot. Shakespeare a rămas legendar sub numele de Bardul. Un bard era un iniţiat druidic al cunoaşterii secrete. Cealaltă explicaţie a cuvântului este, potrivit Dicţionarului Concis al Limbii Engleze: „… felie de şuncă pusă pe o bucată de carne înainte de a o prăji”! Cu siguranţă, nu aceasta este semnificaţia atribuită lui Shakespeare!

Faimosul Globe Theater din Londra, în care se jucau piesele lui „Shakespeare”, a fost construit după principiile geometriei sacre, iar ultima sa piesă, Furtuna, include nenumărate simboluri rozicruciene. Nu este exclus ca piesele lui „Sshakespeare” să fi fost scrise de un alt iniţiat care trăia în societatea elisabetană: Edward De Vere, cel de-al 17-lea conte de Oxford, care se încadrează de asemenea perfect profilului, mulţi considerându-l pe el adevăratul autor, nu pe Bacon.

Ideea că cele mai faimoase piese de teatru din lume au fost scrise de un analfabet din Stratford-upon-Avon pe nume William Shakespeare este de-a dreptul ridicolă. La fel ca atâtea alte „adevăruri” unanim acceptate, ea nu rezistă
la cea mai elementară cercetare.

Acesta este doar un exemplu mărunt al manierei în care basmul oficial numit „istorie” ne condiţionează comportamentul curent şi modul de percepţie. Oare ce alte fapte „istorice” mai există care nu sunt adevărate? Păi, cam toate! În spatele pieselor lui Shakespeare s-a ascuns aceeaşi mână invizibilă care a manipulat toate evenimentele istorice demne de a fi reţinute: societăţile secrete ale Frăţiei.”

 

Filmul ”Anonymous” aparut in 2011, porneste controverse prin faptul ca il expune pe Shakespeare ca fiind un alcoolic si un analfabet, insa nu spune adevarul decat pe jumatate.

 

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Leave a Reply