Cucuteni- cea mai veche civilizatie din Europa

Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizatii ale preistoriei, cu o vechime mai mare decât cea mesopotamiană, a lăsat în urmă vestigii impresionante, care ar putea fi scoase la lumină în peste 1.800 de situri arheologice din România.

 Impresionează, de asemenea, misterioasa dispariție a acestei civilizații. Din cele peste 4.000 de așezări descoperite, 90% au fost distruse de foc. Specialiștii nu pot stabili dacă a fost un cataclism sau o incendiere intenționată și nici motivul care a dus la această extincție. În prezent, paza obiectivelor nu este asigurată, existând riscul vandalizării. Căutătorii de comori vor distruge sit-urile, în căutarea de artefacte pe care să le vândă pe piața neagră.

Civilizația Cucuteni-Tripolie, răspândită din sud-estul Transilvaniei, în Moldova (incluzând teritoriul de astăzi al Republicii Moldova) și în vestul Ucrainei, până la Nipru, s-a extins, în perioada sa de maximă expansiune, pe o suprafață de peste 350.000 Kmp. Numele său a fost dat de descoperirile făcute în anii 1884 și 1893 în localitățile Cucuteni din județul Iași și Tripolie, lângă Kiev, Ucraina.

Durata de evoluție a civilizației Cucuteni cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4600/4500 până în jurul datei de 2750 î.e.n, interval temporal aparținând epocii neolitice. Organizarea socială și structura comunităților sunt foarte avansate pentru acea perioadă.

Este una dintre cele mai spectaculoase civilizații cu ceramică pictată ale lumii preistorice, atât datorită rafinamentului artistic al formelor și decorului pictat sau incizat pe vase și statuete antropomorfe, a tehnologiei de prelucrare a pietrei și a metalelor (cupru și aur), cât și datorită întrebărilor pe care le ridică, multe încă fără răspuns, scrie dcnews.ro.

Cultura Cucuteni este considerată a fi prima civilizaţie urbană din Europa. Dacă primele sate erau compuse din 10-15 colibe, era cucuteniană înregistrează aşezări ce cuprind chiar sute de colibe din chirpici, fiecare dotată cu o magazie. Colibele aveau ferestre şi erau încălzite cu ajutorul unei vetre interioare. Populaţia avea ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesut, olărit, confecţionare de unelte.

În locuinţele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuinţelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic, scriziarullumina.ro.

Mai presus de toate rămâne marea enigmă: ce făceau oamenii comunitățiilor Cucuteni cu morții lor? Este greu de explicat de ce în cadrul săpăturilor nu s-a descoperit încă nici o necropolă, ci doar câteva înmormântări izolate, având mai curând un caracter de cult. Istoricii cred că în cultura Cucuteni oamenii își ardeau rudele moarte în propriile case. Splendidele vase ceramice găsite astăzi ar putea fi vase în care se păstra cenușa rudelor, în familie.

Ceramica din cultura Cucuteni este unica în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni şi o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanţă de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu faţă de cea de la Cucuteni.

Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţii. S-au găsit şi figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.

Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare.

Specialiştii vorbesc despre un cult al zeiţei-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite. Populaţia Cucuteni practica şi diferite culte solare, evidenţiate mai ales prin pictură.

Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roşul, albul şi negrul, cu unele variaţii în funcţie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

“Timp de peste 100 de ani cercetătorii studiază această cultură, dar multe particularităţi rămân neînţelese încă, această cultură rămâne în continuare un mister”, spune Ion Tentiuc, de la care mai aflăm că locuinţele tripolienilor erau din lemn, bătute cu lut şi când erau arse, lutul se pietrifica şi casele se prăbuşeau. Studiind aceste rămăşiţe, cercetătorii puteau reconstitui dimensiunile şi ceea ce conţineau locuinţele în interior.

„Existau anumite superstiţii, reprezentanţii acestei civilizaţii nu luau cu sine niciun obiect, lăsau vechea aşezare şi se strămutau pentru a începe o nouă viaţă de la zero. Această cultură ridică multe semne de întrebare, dar, cu certitudine, acei oameni erau foarte înţelepţi şi foarte curajoşi”, afirmă Ion Tentiuc, doctor conferenţiar, şef secţie Arheologie a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, potrivit flux.md.

Mai multe despre civilizaţia Cucuteni, puteţi afla aici
Sursa: http://www.obiectiv.info/civilizatia-milenara-cucuteni-mai-veche-decat-mesopotamia-stramosii-romanilor-si-prima-civilizatie-europeana_35820.html

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Leave a Reply