Domnitorii romani crestini – Rolul acestora in intemeierea unor importante biserici si manastiri ortodoxe

Din veacul al XVI-lea pana la 1863, Manastirea Xenofont a fost intretinuta cu ajutoare de la boierii Craiovesti, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu.

Se pare ca primul ctitor roman la Xenofont este boierul Barbu Craiovescu, care, la inceputul secolului XVI, daruia manastirii cateva sate si o balta prin inchinarea Schitului Roaba sau Zdralea.

In 1517, cu prilejul sfintirii Manastirii de la Curtea de Arges, Neagoe Basarab a invitat la ceremonie pe toti egumenii manastirilor din Sfantul Munte, inclusiv pe cel de la Xenofont, şi a facut tuturor daruri substantiale. Neagoe Basarab a daruit manastirii un epitrahil brodat din fir de aur, argint si matase colorata, reprezentand si familia donatorilor. Acesta reprezinta una din cele mai valoroase donatii ce se pastreaza in tezaurul manastirii.

Mai tarziu, Matei Basarab a restaurat biserica manastirii si a confirmat toate vechile inchinari, fiind socotit pe buna dreptate intre ctitorii de seams. Sfsntul Constantin Brancoveanu a scutit Manastirea Xenofont de orice dari si i-a inchinat Manastirea Caciulati. In plus, tot el a facut manastirii si o danie de 10.000 de aspri.

Danii catre manastire au facut si domnitorii Constantin Serban, Radu Mihnea, Grigorie Ghica si Radu Leon. Ultimul mare ajutor romanesc a fost trimis manastirii intre anii 1817-1837, cand se zideste noul katholikon.doxologia.ro

 

Putini stiu ca Alexandru Lapusneanul si sotia sa, doamna Ruxandra, sunt intre principalii ctitori ai Manastirii Dohiariu, care, dupa cum spune actul, ajunsese in asa stare ca „parintii n-aveau unde nici capul sa si-l plece“. El a refacut biserica din temelii si a zugravit-o prin grija Mitropolitului Moldovei de atunci, Teofan al II-lea, de altfel el insusi ingropat aici, unde a trait ca simplu monah pana la sfarsitul vietii, dupa ce s-a retras din scaunul mitropolitan.

Manastirea Dochiariu

Pisania bisericii glasuieste: „Aceasta sfanta si faimoasa biserica a dumnezeiestii manastiri a preamaritilor conducatori ai ostilor ceresti Mihail si Gavriil, pe nume Dohiariu, s-a ridicat din temelii si a fost impodobita cu concursul si cheltuiala prea evlaviosului Io Alex. Voievod al intregii Moldove, egumenind Kir Teofil ieromonah, Ind XI, 1567“. Voievodul este pictat in biserica impreuna cu cei doi fii ai sai, Constantin si Petru, si cu sotia sa, doamna Ruxandra, iar in dreptul sau sta scris: „In Hristos cucernic si credincios domn al intregii Moldovlahii Ioan Alexandru Voievod si ctitor al acestei sfinte manastiri“.  crestinortodox.ro

 

ALTI DOMNITORI CRESTINI

Mihai Viteazul – domn al Tarii Romanesti, al Transilvaniei si al  Moldovei ( 1593- 1601) a ctitorit manastirea cu hramul Sf Nicolae din Bucuresti, cunoscuta azi sub numele de “Mihai Voda” pe locul unui vechi lacas de cult. Acestei manastiri el i-a daruit 14 sate din care 13 fusesera cumparate din proprii lui bani. Al 14 lea sat a fost daruit de Doamna Stanca. Voievodul a fost ctitor in total pentru 6 biserici dar si mare donator pentru anumite manastiri.

Matei Barasb – domn al Tarii Romanesti (1632-1654) . Sprijinitor al ortodoxiei si protector al artelor, Voievoul Matei Basarab a fost “cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru” (Constantin G. Giurecsu). A construit sau refacut 126 de monumente , printre care 46 de biserici sau manastiri.

Mircea Cel Batran – voievod al Tarii Romanesti (1386-1418) ctitoreste o serie de manastiri si biserici pe intreg cuprinsul tarii. Ctitoriile sale cele mai insemnate sunt: Manastirea Cozia, Manastirea Cotmeana, , Manastirea Nucet, Manastirea Snagov.

Manastirea-Cozia-istorie

 

Petru Rares – domn al Moldovei (1528- 1538, 1541- 1546)- Printre ctitoriile cele mai insemnate amintim: manastirea Moldovita, manasirea Humor, Manastirea Rarau, Manastirea Caracalu din Muntele Athos, Manastirea Rasca.

Vasile Lupu – domn al Moldovei (1634- 1653) , protector si ctitor pentru intreaga Ortodoxie, daruieste importante sume de bani Patriarhiilor din Constantinopol si Ierusalim si manastirilor din Muntele Athos

Alexandru cel Bun – domn al Moldovei (1400-1432), a fost un important ctitor de manastiri si biserici  ( cea mai importanta este Manastirea Bistrita). In timpul lungii domnii a lui Alexandru cel Bun, manastirile, ca si curtea domneasca, devin centre de raspandire a culturii si a stiintei de carte.

 

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Leave a Reply