Jean-Francois Champollion- parintele egiptologiei

In demersul descifrarii hieroglifelor, multi au luat-o pe aratura deoarece scrierea hieroglifica, in aparenta, este formata din simboluri usor de identificat pentru ca prezinta obiecte sau animale din viata curenta. De aici, s-a ajuns la concluzia ca scrierea egipteana este simbolica si nu fonetica. Fiecare hieroglifa corespundea unui lucru concret, nu unui sunet destinat sa formeze cuvinte. Prin combinatia dintre abstract si concret se reusea transpunerea in scris a tuturor aspectelor vietii umane.

Jean-Francois Champollion a fost un arheolog francez. El este cel mai celebru criptanalist din istorie si este considerat parintele egiptologiei deoarece a descifrat hieroglifele. De mic a fost un geniu, el fiind instruit de un calugar, acesta din urma a ramas uimit de capacitatile ce le prezenta ucenicul sau. La numai 13 ani, micul Champollion stia deja tot ce il putea invata maestrul sau si inca multe altele. Jean-Francois dupa ce a fost prezentat de unul din profesorii lui unui specialist in vechile limbi, tanarul s-a simtit atras de lumea hieroglifelor . A devenit profesor  de egiptologie si studiul limbilor antce la doar 19 ani.

Champollion nu a fost singurul dornic de a deslusi misterele trecutului. Un alt pasionat in scrierile vechi, un individ care avea calitati comparabile cu ale lui Champollion, care citea de la 2 ani, iar la 14 ani traducea deja din latina, greaca franceza, ebraica, araba, turca si siriana, a fost Thomas Young.

Piatra de la Rosetta i-a cam dat batai de cap lui Young. In 1814 a luat cu el in vacanta o copie dupa piatra de la Rosetta, preocupandu-se de inscriptiile inserate intr-un cartus. Dupa indelungi cercetari asupra cartusului, Young a propus prima traducere rationala a unui text hieroglific: ” cartusul care in aparenta era format din ideograme (un patrat, un semicerc,o sfoara innodata, un leu culcat, un deget atintit,doua pene, si un toiag de cioban) era defapt format din sunete prin adunarea carora se forma cuvantul “Ptolemeu” “. Aici Young s-a impotmolit  insa Champollion a continuat cercetarile incepute de colegul sau, dandu-i-le de capat. Champollion a folosit metoda comparativa, bazandu-se pe inscriptiile pietrei. Aceasta metoda l-a ajutat la descifrarea hieroglifelor. Pana la urma s-a dovedit faptul ca “ hieroglifele nu erau decat un cifru mixt care folosea substitutia in general (un caracter reprezentand un altul,pe baza foneticii) si uneori  simbolismul (un caracter reprezinta un cuvant intreg)”. 

Aceasta descoperire l-a ajutat pe Champollion in studiile ce urma sa le intreprinda, el aprofundand studiul egiptologiei. Champollion refuza titlul de cardinal, acordat de papa, fara sa dea multe explicatii.

Un alt moment important din viata lui Champollion il reprezenta postul de conservator al colectiilor egiptene din Luvru, care i-a fost intrebuintat in anul 1826. Visul de a participa la o misiune stiintifica in Egipt i se implineste intre anii 1828-1830, unde realizeaza cercetari importante. Intors inapoi in Franta, Champollion sufera un soc cand este diagnosticat cu o boala contagioasa, care, intr-un final, il rapune, murind pe 4 martie 1832 la varsta de numai 41 de ani. Conform dorintei sale, este inmormantat la cimitirul Pere Lachaise, langa prietenul sau Joseph Fourier.

rosetta

Celebra piatra din Rosseta , descoperita in orasul cu acelasi nume, in iulie 1799

 

Surse:

1. Laurent Joffrin, “Istoria codurilor secrete”, pag 63, 64, 66, 67, 69 

 2. http://www.ziare.com/magazin/descoperire/champollion-cel-care-a-descifrat-enigma-hieroglifelor-1063924

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Leave a Reply