Mici paradisuri urbane. Gradinile de basm de pe blocurile din Romania

Pe măsură ce în marile orașe se construiește tot mai mult, spațiile verzi, de la simple terenuri acoperite cu iarbă la grădini sau parcuri, pot deveni blocuri, clădiri de birouri, mall-uri sau restaurante. Există însă și tendința opusă: aceea de a transforma griul în verde. În ultimii ani, clădirile cu fațada verde, cu pereți interiori îmbrăcați în vegetație sau cu grădini amenajate pe acoperiș au devenit din ce în ce mai populare, peste tot în lume. Astfel de mici paradisuri urbane verzi există acum și în România. 

Botanistul francez Patrick Blanc este omul datorită căruia grădinile verticale sunt amenajate în prezent pe tot globul, din Mexic în Hong Kong. Deși au fost inventate de profesorul american Stanley Hart White în anii ’30 (el a fost cel care a patentat prima grădină verticală cunoscută) botanistul francez a modernizat și a popularizat acest tip de grădină. Începând cu anii ’80, el a îmbrăcat în vegetație muzee, hoteluri, ambasade sau centre comerciale. Cel mai mare perete verde din lume are 2.700 de metri pătrați și se află în Los Cabos, Mexic (Los Cabos International Convention Center).

În România, cu excepția vechilor case îmbrăcate în iederă, nu există, deocamdată, clădiri cu fațadele îmbrăcate în vegetație. În schimb, avem grădini verticale ce îmbracă de sus până jos pereți de interior, acoperișuri verzi sau terase-grădină amenajate pe imobile, deasupra ultimului etaj.

„E important ca plantele să aibă lumină naturală”

Valentin Chițu, administratorul unei firme care face amenajări cu grădini verticale, a început afacerea în urmă cu 5 ani, când un prieten care s-a întors din SUA i-a povestit de pereții verzi pe care îi văzuse acolo: „Mie îmi plac foarte mult plantele, asociatului meu la fel. Nu a plecat ca un business, a plecat ca un hobby. Eu personal fac montajul. Nicio lucrare nu s-a făcut fără mine sau fără colegul meu: noi știm cum trebuie să vină, cum trebuie aranjate plantele”.

„Patrick Blanc a stat 20 de ani în Amazon, a crescut printre plante. El a muncit și pentru ce facem noi acum: noi facem ideea lui”, continuă el.

Grădină verticală într-un restaurant libanez din București. Foto: Andreea Dogar

Până acum, Valentin și colegul său au realizat grădini verticale de interior, amplasate pe pereți în magazine, restaurante, birouri, sedii de firmă, locuințe private, saloane de înfrumusețare sau baruri. Astfel de grădini verticale nu există numai în București, ci și în Constanța, Mamaia, Bacău sau Timișoara. De exemplu, cea mai mare lucrare pe care au făcut-o până acum se află la Bacău, într-un sediu de firmă, și are 28 de m².

„În general, se folosec plante verzi. Fără flori pentru că mor. Flori se folosesc foarte puține, pentru design”, explică Valentin. Toate plantele vin din import. Deoarece într-o grădină verticală este nevoie de foarte multe plante care să aibă aceeași dimensiune, o asemenea cantitate ar fi greu de găsit pe piața locală.

Dacă este întreținută corect, o grădină verticală nu se usucă: „Avem lucrări de acum 4 ani de zile care sunt OK și acum”. Este posibil ca din 400 de plante să se usuce 10 în câțiva ani, arată Valentin, dar grădina rezistă: „E important ca plantele să aibă lumină naturală. Dacă nu, lumină bleu de fotosinteză, care le ajută să crească”.

Grădina verticală primește apă printr-un sistem de irigare inteligent

De anul trecut, se ocupă și de întreținerea grădinilor verticale realizate: curăță sau tunde plantele, le schimbă pe cele care au probleme: „De exemplu, scindapsus trebuie tăiată. Este o plantă parazită curgătoare căreia îi cresc foarte mult ramurile, ajunge și la 4-5 metri, rămâne fără frunze și atunci se vede estetic urât. Și trebuie tunsă. Dacă este tunsă constant ies noi pui și își reface verdeața”.

Există mai multe metode de a amenaja o grădină verticală. Una dintre ele presupune așezarea plantelor într-un sistem de cuiburi cu pământ special pentru flori (pe un m² încap în jur de 60 de plante). Cuiburile sunt niște săculețe din material plastic ce rezistă la umezeală: nu permit apei să treacă și împiedică igrasia. Ele protejează pereții și mobila de umezeală, de condens sau de mucegai.

Gazon amenajat pe acoperișul unui imobil de 9 etaje din zona Floreasca, București

Odată cu plantele poate fi instalat și un sistem de irigare conectat la rețeaua de apă. Un calculator va programa timpul de udare (câtă apă să curgă și la ce interval de timp), iar apa va ajunge la plante prin mici furtunuri: „Fiecare plantă e alimentată printr-o duză prin care picură apă. E o „țâșnitoare” mai deșteaptă”. Cantitatea de apă poate fi modificată de la un rând de plante la altul, în funcție de nevoile acestora. Cine nu are sursă de apă sau nu vrea sistemul de irigare poate uda plantele manual.

Printre cele mai mari grădini verticale de interior din România se numără cea dintr-un sediu de bancă din București (cu o suprafață verde de aproximativ 50 de m²) și o alta de 38 de m² dintr-un imobil din Cluj.

Valentin Chițu arată că în România nu există, deocamdată, grădini verticale exterioare pe fațadele clădirilor deoarece prețul pentru o astfel de lucrare ar fi foarte mare. În prezent, firma sa face mai multe teste și speră ca în acest an să dezvolte un model: „100% la anul avem câteva proiecte. Vrem să colaborăm cu primăria și facem teste cu Facultatea de Horticultură pentru scăderea poluării în centrul Bucureștiului. Trebuie să găsim o soluție ieftină pentru a o implementa pe fațadele blocurilor din centru”.

 

Articol preluat de pe : https://ro.stiri.yahoo.com/

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Leave a Reply