Protocoalele masonice 9-15


AL 9-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Aplicarea atenta a principiilor francmasonice secrete în scopul de a reface educatia popoarelor. Cuvântul tainic de ordine francmason. Importanta nebanuita a orientarilor antifrancmasonice. Din nou despre teroare. Ce îi asteapta pe cei care servesc francmasoneria. Forta cea “inteligenta” si forta cea “oarba” a regatelor crestine. Împartirea aparenta a puterii cu poporul. Misterele arbitrariul liberal. Uzurparea gradata a instructiunii si a educatiei. Interpretarea diferita a legilor. Metrourile si francmasoneria.

    Aplicând în practica principiile noastre, trebuie sa fiti cu luare aminte la caracterul poporului în mijlocul caruia va veti gasi si veti lucra; aplicarea generala, uniforma, a acestor principii, înainte de a fi facuta educatia poporului, nu poate avea pentru noi succes. Dar, punându-le cu tenacitate în practica, n-or sa treaca zece ani fara ca sa se fi schimbat chiar si caracterul cel mai îndaratnic si fara ca sa avem la dispozitie un popor foarte mult supus noua.
Când va veni domnia noastra planetara, vom înlocui liberalul nostru cuvânt de ordine: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, nu cu un alt cuvânt de ordine, ci cu aceleasi cuvinte reduse la rangul lor de idei. Vom zice: DREPTUL LA LIBERTATE, DATORIA EGALITATII, IDEALUL FRATERNITATII. Vom apuca astfel taurul de coarne. De fapt, am distrus deja toate guvernele afara de cel al nostru, desi de drept exista multe. Daca astazi câteva state îsi ridica glasul împotriva noastra, aceasta o fac numai de forma, uneori la dorinta si ordinul nostru, deoarece ne este folositor, pentru a guverna în siguranta pe fratii nostri mai mici.
În realitate nu mai avem nici o piedica înaintea noastra. Guvernul nostru Suprem exista deja în conditii extra-legale, care de obicei sunt cuprinse în cuvântul puternic si energic – DICTATURA. Pot spune cu deplina convingere ca astazi noi suntem legislator. Noi dam hotarâri judecatoresti, noi osândim la moarte si noi gratiem. Suntem comandantii tuturor trupelor noastre, încalecati pe calul generalului sef. Vom guverna mereu cu o mâna de otel, deoarece tinem în mâini ramasitele unui partid altadata puternic, astazi subjugat noua. Tinem în mâini si îi dominam pe toti prin pofte nemasurate, lacomii arzatoare, razbunari nemiloase, uri neîmblânzite.
De la noi porneste teroarea care a cotropit totul. Avem în slujba noastra oameni din toate orientarile si din toate doctrinele: restauratori de monarhii, demagogi, socialisti, comunisti si tot soiul de utopisti. Am înhamat pe toata lumea la lucru: fiecare sapa hotarât la locul lui ultimile ramasite ale puterii si, fara sa-si dea seama ce face, se sileste sa darâme tot ce mai sta în picioare. Toate Statele, în urma acestor uneltiri abile, cer liniste, sunt gata sa jertfeasca totul pentru pace, dar noi nu le vom da pace atâta timp cât ele nu vor recunoaste deschis si cu umilinta Guvernul nostru Suprem.
Poporul a început deja sa strige ca trebuie sa se rezolve problema sociala cu ajutorul întelegerii internationale. Împartirea poporului în partide i-a pus pe toti la dispozitia noastra deoarece, pentru a sustine o lupta pentru putere, trebuiesc bani, iar banii sunt toti sub controlul nostru.
Ne-am putea teme numai de întelegerea dintre puterea înteleapta a persoanelor domnitoare si puterea oarba a poporului, dar am luat toate masurile cu putinta împotriva unei asemenea eventualitati. Între aceste doua puteri am ridicat un zid, adica o teroare reciproca. În acest chip puterea oarba a poporului ramâne sprijinul nostru, iar noi îi vom fi singurii calauzitori; din aceasta cauza noi vom sti sa o îndreptam cu abilitate spre telul nostru.
Pentru ca mâna orbului sa nu se poate lepada de conducerea si ghidarea noastra, trebuie ca, din când în când, sa intram în legatura directa cu el, daca nu personal, cel putin prin fratii nostri cei mai credinciosi. Când vom fi o putere unanim recunoscuta, vom vorbi noi în persoana cu poporul în pietele publice si vom da învataturi despre afacerile politice, dar în întelesul care ne va fi noua folositor.
Cum ar putea ei verifica ceea ce-i vom învata noi în scolile de la sate? Iar ceea ce va spune trimisul Guvernului sau persoana domnitoare ea însasi, nu va întârzia sa fie cunoscut îndata de Statul întreg, deoarece se va raspândi repede prin gura poporului. Pentru a nu nimici înainte de vreme fundatiile crestinilor, noi ne-am atins de ele cu o mâna prevazatoare, am luat în mâini resorturile mecanismelor lor. Aceste resorturi erau asezate într-o ordine neclintita, dreapta; noi am înlocuit-o cu o dezordine arbitrara. Ne-am preocupat astfel în secret de jurisdictie, de alegeri, de presa, de libertatea individuala si mai ales de învatamânt si educatie, care sunt reazemul vietii libere.
Am înselat, demoralizat, naucit si corupt tineretul crestin printr-o educatie greoaie si inutila bazata pe învataminte si teorii pe care noi demult le stim ca sunt false, fiind nascocite si raspândite chiar de catre noi.
Ramânând deasupra legilor existente, fara a le schimba în esenta lor, dar desfigurându-le numai, prin interpretari contradictorii, am obtinut repede rezultate minunate pentru noi. Aceste rezultate au constat mai întâi prin faptul ca aceste comentarii naucitoare au mascat legile si, mai târziu, le-au ascuns în întregime dinaintea ochilor guvernelor incapabile sa se mai orienteze într-o legislatie atât de încurcata.
De aici s-a nascut teoria tribunalului constiintei. Unii spun ca lumea se va rascula împotriva noastra cu armele în mâini, daca va descoperi prea repede despre ce este vorba. Pentru acest caz noi avem, în tarile din Occident, o arma atât de îngrozitoare, încât chiar si cele mai îndraznete suflete vor tremura înaintea ei: metrourile, care vor fi introduse pâna atunci în toate capitalele, care împreuna cu tunelele lor vor fi folosite de noi pentru a azvârli astfel în aer toate organizatiile si toate sediile dusmanilor nostri din toate tarile lumii.

AL 10-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC
Forta tainica a lucrurilor în politica. “Genialitatea diabolica a josniciei. Ce modificari promite dupa aceea lovitura de stat francmasonica. De ce apreciaza francmasonii sufragiul universal. Stima de sine însusi. Sefii francmasoni si promovarea lor. Conducatorul cel genial al francmasoneriei. Institutiile statului si functiile lor. Otrava cea puternica a liberalismului. Constitutia este totdeauna scoala neîntelegerilor ce apar între partide. Noua era republicana. Presedintii statelor sunt aproape totdeauna creaturi “de paie” ale francmasoneriei. Responsabilitatea limitata a presedintilor statelor. Misterul afacerii “Panama”. Rolul important al camerei deputatilor si al presedintelui statului. Francmasoneria este totodata si o forta legislativa. Noua constitutie republicana si rolul acesteia. Trecerea ulterioara la “autocratia” francmasonica. Momentul secret al proclamarii “regelui universal” al planetei Pamânt. Inocularea criminala cu microbi si virusi ale diferitelor boli precum si alte fapte malefice ale francmasoneriei.

    Încep astazi repetându-va ceea ce v-am mai spus anterior si va rog sa va aduceti aminte ca guvernele si popoarele nu vad decât aparenta, înfatisarea de la suprafata a lucrurilor. Cum ar putea ele sa descurce întelesul ascuns al lucrurilor si situatiilor când reprezentantii lor se gândesc mai mult la petreceri înainte de orice? Este foarte important pentru politica noastra sa cunoastem acest amanunt. Ne va fi de folos când vom trece la discutia diviziunii puterii, a libertatii cuvântului, a presei, a libertatii de constiinta, a dreptului de asociere, a egalitatii înaintea legii, a inviolabilitatii proprietatii si a locuintei, a impozitului si, în sfârsit, la discutia retrospectiva a legilor. Toate aceste probleme sunt de o asemenea natura încât nu trebuie sa te atingi de ele de-a dreptul si pe fata, înaintea poporului. În cazul când suntem siliti sa luam contact cu ele, nu trebuie sa fie însirate una câte una, ci trebuie sa declaram în bloc ca principiile dreptului modern sunt respectate si recunoscute de catre noi. Însemnatatea acestei omiteri consta în aceea ca, un principiu caruia nu i-ai spus pe nume, ne lasa libertatea de a exclude din el câte ceva fara ca aceasta sa se observe, pe când, daca le-am enumera tot ceea ce vrem sa excludem, toate acestea ar putea fi primite cu rezerva.
Poporul credul si prost are o deosebita si o mare stima pentru geniile politice si raspunde tuturor actelor de violenta ale acestora prin cuvinte: “E ticalos, grozav de ticalos, dar cât de dibaci! Iata aici este numai un joc abil, dar cât de viclean este jucat, cât este de obraznic!”
Noi socotim ca este necesar sa atragem toate natiunile la zidirea unui noi edificiu fundamental al carui plan îl avem acum gata. Iata de ce trebuie ca, înainte de toate, sa dam dovada de aceasta îndrazneala si de aceasta putere a mintii care, prin persoana influenta a actorilor nostri, va sfarâma în scurt timp toate piedicile din calea noastra. Când undeva vom fi dat, atunci când este cazul, lovitura noastra de Stat, vom spune si vom repeta popoarelor: “totul merge îngrozitor de rau, toti au suferit mai mult decât poate rabda un om. Noi vom îndeparta acum pricinile suferintelor voastre, adica nationalitatile, granitele si diversitatea banilor. Bineînteles ca sunteti liberi de a ne jura sau nu credinta, însa puteti voi oare face aceasta pe buna dreptate, daca o faceti înainte de a fi vazut ceea ce va oferim noi?” Atunci ei ne vor slavi si ne vor purta în triumf într-o însufletire înnebunita de nadejdi. Votul public, din care am facut arma ridicarii noastre la putere si cu care i-am obisnuit pe oameni prin diferite uniuni si tovarasii (pâna si unitatile cele mai mici ale membrilor omenirii), îsi va juca o ultima data rolul, pentru a exprima dorinta întregii omeniri de a ne cunoaste mai de aproape înainte de a ne judeca.
Iata de ce trebuie sa împingem toata lumea la votul public, fara deosebire de clasa si de cens electoral, pentru a putea întrona absolutismul majoritatii, pe care nu-l poti obtine de la clasele censitare inteligente. Dupa ce vom fi obisnuit în acest chip toata lumea cu ideea propriei sale valori, vom nimici însemnatatea familiei crestine si valoarea ei educationala, de asemenea nu vom lasa sa se ridice individualitatile, carora multimea, calauzita de noi, nu le vor îngadui sa iasa la iveala si nici chiar sa vorbeasca. Ea va fi pentru aceasta obisnuita sa nu asculte decât pe noi, care îi platim supunerea si atentia. În acest fel vom face din popor o forta atât de oarba, încât nu va fi în stare sa se miste în nici o parte, fara a fi calauzita de agentii nostri, pusi în locul conducatorilor sai. El se va supune acestui regim, deoarece va sti ca de acesti noi conducatori vor depinde câstigurile sale, darurile gratuite si tot felul de privilegii pe care le va avea.
Un plan unic de guvernare trebuie sa iasa dintr-un singur cap, deoarece ar fi incoerent si fara legatura, daca mai multe minti si-ar împarti sarcina de a-l stabili. De aceea, noi trebuie sa cunoastem acest plan de actiune, dar nu trebuie sa-l discutam decât noi între noi, pentru a nu-i distruge caracterul genial, legatura dintre partile sale, puterea practica si întelesul tainic al fiecaruia dintre punctele sale. Daca este discutat si schimbat prin votul public, atunci planul nostru va pastra urma tuturor conceptiilor false ale mintilor care nu vor putea patrunde adâncimea si legatura scopurilor urmarite. Planurile noastre trebuie sa fie secrete, puternice si bine concepute. De aceea noi nu trebuie sa aruncam munca geniala a conducatorului nostru la picioarele multimii si, de asemenea, nu trebuie niciodata sa o încredintam nici macar unei socitati restrânse.
Aceste planuri nu urmaresc deocamdata rasturnarea institutiilor moderne si a statelor existente. Ele le vor schimba numai economia si, prin urmare, toata dezvoltarea lor, care astfel va ajuta mult realizarea planurilor noastre.
Structuri aproape identice exista, sub diferite denumiri, în toate tarile: Reprezentanta, Ministerele, Senatul, Consiliul de Stat, Corpul Legislativ si Corpul Executiv. Nu trebuie sa va explic acum mecanismul legaturilor dintre aceste institutii, deoarece îl cunoasteti prea bine. Observati numai ca fiecare din aceste institutii corespunde unei anumite functii importate a Statului si va rog sa mai observati ca ceea ce este foarte important este nu institutia, ci functia. Asadar functia si nu institutiile sunt importante. Institutiile si-au împartit toate functiile guvernamentale: functii administrative, legislative, executive. De aceea ele lucreaza în organismul Statului ca si organele în corpul omenesc. Daca stricam complet o anumita parte a masinii Statului, aceasta va cadea bolnava, si la fel ca în cazul corpului omenesc mai devreme sau mai târziu Statul va muri.
Când am introdus în organismul Statului otrava liberalismului, toata constructia sa politica s-a schimbat; Statele au cazut bolnave de o boala mortala: descompunerea sângelui lor vital si nu ne mai ramâne acum decât sa asteptam sfârsitul agoniei lor. Din liberalism s-au nascut guvernele constitutionale care au înlocuit, pe seama credulitatii crestinilor, autocratia salvatoare cu Constitutia care, dupa cum stiti, nu este altceva decât o scoala de discordii, de neîntelegeri, de discutii, de deosebiri de vederi si de framântari sterpe ale partidelor. Într-un cuvânt aceasta este scoala a tot ce face ca un Stat sa îsi piarda individualitatea si personalitatea. Atât tribuna cât si presa a condamnat pe conducatori la inactivitate si la slabiciune. Ea a facut astfel din ei niste elemente putin necesare, nefolositoare. Prin aceasta se explica usurinta cu care se va realiza rasturnarea lor. Epoca republicana a devenit atunci posibila, fiindca am înlocuit pe guvernator cu o caricatura a guvernului, cu un presedinte luat din multime, din mijlocul creaturilor noastre, al sclavilor nostri. Aici se afla fundamentul minei sapate de catre noi sub poporul crestinilor, sau mai bine zis sub popoarele crestinilor.
Într-un viitor apropiat vom întemeia în acelasi mod responsabilitatea presedintilor de republica.
Atunci vom putea introduce fara teama anumite schimbari ce ne vor fi favorabile noua, de care nu va raspunde decât aceasta creatura a noastra care va fi o marioneta. Ce ne pasa noua daca rândurile celor ce alearga dupa putere vor deveni mai rare sau daca se vor produce, în lipsa de presedinti, încurcaturi capabile de a dezorganiza în întregime tara?
Pentru a ajunge la acest rezultat, care ne avantajeaza, vom unelti si manevra alegerea de presedinti care au în trecutul lor o pata ascunsa. Teama de o asemenea descoperire, dorinta proprie fiecarui om odata ajuns la putere de a-si mentine privilegiile, foloasele si onorurile legate de noua sa conditie, vor face din acestia servitorii credinciosi ai poruncilor noastre. Camera deputatilor va acoperi, va apara, va alege presedinti, dar noi îi vom retrage dreptul de a propune legi sau de a le schimba. Acest drept va fi dat în realitate numai presedintelui responsabil, care va fi o jucarie în mâinile noastre.
Puterea guvernului va deveni astfel fara îndoiala tinta tuturor atacurilor. Noi îi vom da, pentru a se apara, dreptul de a apela la hotarârea poporului, fara sa mai treaca prin intermediarul reprezentantilor sai, cu alte cuvinte îi vom da dreptul de a recurge la serviciul nostru ca un orb ce apeleaza la majoritate. Afara de acestea, vom da presedintelui dreptul de a declara razboi. Vom motiva acest drept spunând ca presedintele, ca sef al întregii armate a tarii, trebuie sa o aiba la dispozitia sa, pentru a apara noua Constitutie republicana, al carei reprezentant direct raspunzator va fi.
În aceste împrejurari, seful guvernului unui stat va fi în mâinile noastre si nimeni, în afara de noi, nu va mai conduce indirect puterea legislativa.
Vom retrage de asemeni Camerei, introducând noua Constitutie republicana, dreptul de interpelare, sub pretext de a apara secretul politic. Vom restrânge prin noua Constitutie numarul reprezentantilor la minimum, aspect care va avea drept urmare de a micsora cu atât mai mult pasiunile politice si pasiunea pentru politica. Daca, contrar oricaror asteptari ale noastre, ele totusi se trezesc chiar în situatia acestui mic numar de reprezentanti, îl vom reduce la minimum printr-un apel la majoritatea poporului.
De presedintele republicii va depinde numirea presedintilor si a vicepresedintilor Camerei si ai Senatului. În locul sesiunilor parlamentare constante, vom margini sedintele Parlamentelor la câteva luni. Mai departe, vom actiona astfel ca presedintele, ca sef al puterii executive, sa aiba dreptul de a convoca sau dizolva Parlamentul si, în cazul dizolvarii, de a amâna momentul unei noi convocari. Dar pentru ca urmarile tuturor acestor actiuni, în realitate inegale, sa nu cada asupra responsabilitatii, stabilite de catre noi, a presedintelui (lucru care ar fi daunator planurilor noastre), vom îndemna pe ministri si pe ceilalti functionari care înconjoara pe presedinte sa treaca peste hotarârile acestuia, prin masuri nejuste luate pe propria lor raspundere; în acest chip, ei vor fi vinovati si raspunzatori în locul sau. Noi va sfatuim de a încredinta acest rol mai ales Senatului, Consiliului Ministrilor, mai bine decât unui singur individ.
Presedintele-marioneta va interpreta dupa vointa noastra legile existente, care dupa cum se stie pot fi interpretate în mai multe feluri. El le va anula când îi vom spune noi ca trebuie si va avea dreptul de a propune legi provizorii si chiar o noua schimmbare a Constitutiei, sub pretextul binelui suprem al Statului.
Aceste masuri stabilite aici si puse în practica ne vor da putinta de a nimici încetul cu încetul, pas cu pas, tot ceea ce vom fi fost siliti sa introducem în Constitutiile Statelor, înainte de apucarea frânelor puterii; vom trece astfel pe nesimtite la suprimarea oricarei Constitutii, când va fi sosit timpul de a grupa toate guvernele sub autocratia noastra.
Recunoasterea autocratiei noastre poate sosi si înainte de suprimarea Constitutiei, daca popoarele, obosite de neorânduielile si caracterul usuratic al conducatorilor lor, vor ajunge sa strige: “Alungati-i si dati-ne un rege universal, care sa ne poata uni pe toti si sa distruga cauzele neîntelegerilor noastre: granitele natiunilor, religiile, calculele Statelor; un rege care sa ne dea acea pace si acea siguranta pe care nu o putem obtine de la conducatorii si reprezentantii nostri.”
Stiti foarte bine ca, pentru a face posibile asemenea dorinte, trebuie sa tulburam în asemenea mod neîntrerupt, în toate tarile, legaturile dintre popor si guvern pentru a ajunge sa obosim întreaga lume prin dezbinare, dusmanie, ura si chiar prin martiraj, foamete, raspândirea bolilor, pentru ca crestinii sa nu vada alta scapare decât aceea de a recurge la suveranitatea noastra absoluta si întreaga.
Daca dam poporului timp sa rasufle, momentul prielnic nu va veni poate niciodata.

AL 11-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC
Programul tainic al noii Constitutii. Câteva amanunte secrete asupra loviturii de stat asa cum este ea propusa de catre francmasoni. Crestinii sunt în general naivi, prosti si mici. Francmasoneria secreta din umbra si lojile sale exterioare de “fatada”.

    Consiliul de Stat va fi menit sa sprijine parerea guvernului. Sub înfatisarea unui corp legiuitor, el nu va fi în realitate decât un comitet de redactare a legilor si decretelor guvernatorului.
Iata care este programul noii Constitutii pe care noi o pregatim: vom crea Legea, Dreptul si Tribunalul: 1) sub forma de propuneri ale corpului legislativ; 2) prin decrete ale Presedintelui (republicii) sub forma de ordine generale, prin acte ale Senatului si prin decizii ale Consiliului de Stat, sub forma de ordine ministeriale; 3) în cazul când vom gasi ca este folositor, sub forma de lovitura de Stat.
Acum, dupa ce am stabilit în mod aproximativ acest modus agendi (modalitate de actiune), sa ne ocupam cu amanuntele masurilor care ne vor servi sa terminam transformarea Statului în întelesul pe care l-am expus. Vreau sa zic ca ne vom ocupa cu mai multa atentie de liberatea presei, de dreptul de asociatie, de libertatea constiintei, de principiul electiv si de multe alte lucruri care vor trebui sa dispara din repertoriul omenirii si care urmeaza sa fie cu desavârsire schimbate de îndata ce noua Constitutie a noastra va fi proclamata.
Numai în acest moment vom putea publica nestânjeniti toate ordinele noastre. Mai târziu, orice schimbare considerabila va fi primejdioasa. Daca aceasta schimbare se face în sensul unei asprimi care nu poate fi îndurata, ea poate atrage dupa sine o deznadejde foarte mare pricinuita de teama de noi schimbari de acelasi fel.
Daca, dimpotriva, schimbarea se îndeplineste în sensul unor îngaduinte ulterioare, se va zice ca noi însine ne-am recunoscut greselile, iar acest lucru va întuneca faima înaltei inteligente, a puterii noastre, sau se va zice ca ne-a fost teama si ca am fost siliti sa facem concesii, pentru care nimeni nu ne va multumi, deoarece toti vor crede ca de fapt au avut dreptul la ele. Atât una cât si cealalta din aceste eventualitati, ar fi deci pagubitoare pentru noua noastra Constitutie.
Noi vrem ca, din ziua proclamarii ei, când popoarele vor fi naucite de lovitura de Stat, care se va fi operat, când înca vor fi sub puterea terorii si a nedumeririi, noi vrem ca din acel moment sa recunoasca cu totii ca noi suntem atât de puternici, atât de invulnerabili, atât de tari, încât nu vom sta în nici un caz la tocmeala cu dânsii; ca, nu numai ca nu vom da nici o însemnatate parerilor si dorintelor lor, dar ca suntem gata si ca avem posibilitatea sa înabusim cu o forta si cu o autoritate indiscutabila orice încercare, orice manifestare a acestor dorinte si pareri; ca am stiut sa punem mâna dintr-o singura lovitura pe tot ceea ce ne era necesar, si ca nu vom împarti în nici un caz puterea noastra cu ei. Atunci resemnati ei îsi vor închide ochii si vor astepta desfasurarea ulterioara a evenimentelor.
Crestinii naivi sunt ca niste oi iar noi suntem pentru ei niste lupi. Sunt convins ca stiti ce patesc oile când patrund lupii în staul.
Deoarece resemnati ei vor închide ochii înaintea oricarui lucru, spre a-i pacali le vom promite ca le înapoiem toate libertatile luate, dar aceasta numai când dusmanii pacii vor fi potoliti, iar partidele existente reduse la neputinta.
Nu mai trebuie sa va spun ca, în realitate, ei vor astepta mult si zadarnic aceasta întoarcere spre trecut.
Pentru ce altceva am fi oferit si inspirat crestinilor toata aceasta politica, fara a le da în realitate putinta de a o patrunde, daca nu doar penru a câstiga pe ascuns, ceea ce noi fara acest mod de a proceda nu puteam câstiga pe fata? Acest aspect fundamental a servit mereu ca baza organizarii francmasoneriei noastre secrete, care nu este cunoscuta si ale caror planuri nu sunt nici macar banuite de dobitoacele crestine, atrase de noi în organizatia vizibila a francmasoneriei, pentru a îndeparta astfel de la noi privirile banuitoare ale fratilor lor.

AL 12-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC
Interpretarea masonica secreta a cuvântului “libertate”. Viitorul diferit al presei în timpul domniei planetare a francmasonilor. Controlul strict si total al presei atunci. Agentiile corespondentilor. Ce este în realitate progresul pentru francmasoni? Solidaritatea francmasonilor asa cum se manifesta ea în presa moderna. Atâtarea si întretinerea pretentiilor “sociale” provinciale. Infailibilitatea noului regim.

    Cuvântul libertate, care poate fi talmacit în diferite feluri, noi îl vom defini astfel: “Libertatea este dreptul de a face numai ceea ce permite legea”. O astfel de talmacire a acestui cuvânt, facuta la timpul potrivit, va pune toata libertatea în mâinile noastre, deoarece legile vor nimici sau vor face cu putinta ceea ce o sa ne fie noua placut, urmarind punerea în practica a programului de mai sus.
Ce rol joaca astazi presa? Ea serveste adeseori la atâtarea patimilor si la întretinerea egoismelor de partid. Ea este plina de desertaciune, nedreptati si minciuni, iar cea mai mare parte a oamenilor nu-i înteleg deloc menirea. Noi mai întâi o vom subjuga si îi vom pune oprelisti puternice, iar apoi vom face la fel si cu celelalte lucrari tiparite, caci la ce ne-ar servi subjugarea presei, daca nu ne vom pune la adapost si de focul atâtator al brosurii si al cartii? Vom transforma publicitatea, care ne costa astazi foarte scump, deoarece numai prin ea putem cenzura ceea ce se scrie în ziare, într-un izvor de venit pentru Statul nostru. Vom înfiinta un impozit special asupra presei. Vom sili sa se plateasca o garantie atunci când se înfiinteaza ziare sau tipografii. Astfel speram ca va fi scutit guvernul nostru francmasonic de orice atac din partea presei, iar când se va ivi vreun prilej, vom da amenzi fara mila. Timbrele, garantiile si amenzile, toate acestea vor aduce Statului nostru venituri uriase.
Este drept ca ziarele de partid ar putea trece usor peste asemenea pierderi banesti si de aceea pe acestea le vom desfiinta, îndata ce ne vor fi atacat a doua oara. Nimeni nu se va putea atinge nepedepsit de aureola atotputernicului guvern al nostru. Pretextul pentru a desfiinta un ziar va fi ca atâta la revolta si destabilizeaza Statul fara motiv si fara dreptate. Va rog sa nu va surprinda ca printre ziarele care ne vor ataca, vor fi si cele întemeiate de noi, dar ele fiind ghidate de noi din umbra vor ataca numai acele puncte ale caror schimbari le vom dori.
Nimic nu va putea fi adus la cunostinta lumii fara supravegherea noastra. Acest rezultat este deja atins din zilele noastre prin faptul ca toate stirile si noutatile sunt primite de catre mai multe agentii care le aduna din toate partile lumii. Aceste agentii vor fi atunci fara deosebire numai ale noastre si nu vor publica decât ceea ce le vom îngadui noi.
Daca deja de pe acum am stiut sa câstigam de partea noastra pe membrii societatilor crestine în asa masura, încât aproape toti privesc întâmplarile lumii prin sticla cu anticipatie colorata a ochelarilor pe care chiar noi i-am pus pe nas, daca deja de pe acum nu mai exista pentru noi usi zavorâte care sa ne împiedice cunoasterea acelor lucruri pe care crestinii le numesc prosteste secrete de Stat, ce va fi atunci când vom fi stapânii recunoscuti ai acestei planete si vom conduce prin persoana Marelui Suveran?
Atunci oricine va voi sa fie editor, bibliotecar sau proprietar de tipografie ori sa se ocupe de industria tipografica, va trebui sa primeasca o diploma, care, în cazul ca posesorul ei se va face vinovat de vreo nelegiuire oarecare împotriva noastra, va fi luata numaidecât înapoi. Cu asemenea masuri, intrumentul gândirii de masa – presa – va deveni un mijloc de manipulare si educatie în mâinile noastre, care nu va mai îngadui poporului sa bata câmpii asupra binefacerilor evolutiei spirituale si a progresului. Care dintre noi nu stie oare ca aceste binefaceri sunt închipuite si multe dintre ele duc de-a dreptul la niste aspiratii care pentru noi sunt absurde? Din aceste aspiratii si vise s-au nascut atât raporturile anarhice ale oamenilor între ei cât si cu stapânirea, deoarece progresul sau mai bine zis ideea progresului, a dat nastere ideilor tuturor emanciparilor, fara a le face deloc cu putinta realizarea. Toti acei pe care noi îi numim liberali sunt de fapt anarhisti, daca nu în fapte cel putin în gânduirile lor. Fiecare dintre ei urmareste ideea libertatii si pâna la urma toti cad în anarhie, protestând din simpla placere de a protesta.
Dar sa revenim acum la presa. O vom îngreuna, ca si tot ce se tipareste, cu impozite si preturi foarte mari pentru fiecare foaie tiparita cât si cu alte garantii. Cartile cu mai putin de 30 de pagini vor fi taxate dublu. Le vom înregistra în categoria brosurilor pentru ca, pe de o parte, vom reusi prin aceasta sa reducem numarul revistelor care sunt pentru noi otrava cea mai primejdioasa, iar pe de alta parte, aceasta masura îi va sili pe scriitori sa produca lucrari atât de lungi, încât vor fi putin citite, mai ales din cauza pretului lor foarte mare. Dinpotriva, ceea ce vom edita si tipari noi pentru calauzirea mintilor în directia pe care o vom stabili, va fi ieftin si astfel va fi citit de catre toata lumea. Impozitul foarte mare va înabusi dorinta multora de a scrie, iar teama de pedeapsa va face pe literati sa atârne de noi.
Daca totusi se vor gasi unele persoane care doresc sa scrie împotriva noastra nu se va gasi în schimb nimeni sa le tipareasca scrierile. Înainte de a accepta o lucrare pentru tiparit, editorul va trebui sa mearga la autoritati pentru a obtine încuviintarea scrisa de a o face. În acest chip vom cunoaste dinainte cursele care ni se întind si le vom zadarnici dând dinainte lamuriri asupra subiectului tratat în care suntem atacati.
Literatura si ziaristica sunt cele doua forte educative mai însemnate, de aceea guvernul nostru va trebui sa fie proprietarul celor mai multe ziare. Prin aceasta, înrâurirea daunatoare noua a presei private va fi îndepartata, iar noi vom câstiga o influenta uriasa asupra majoritatii mintilor. Daca încuviintam sa apara 10 ziare noi, îndata vom întemeia 30 de ale noastre si asa mai departe.
Publicul cititor este naiv si nu va banui nimic. Toate ziarele ediate de noi vor fi în aparenta de tendinte si opinii total opuse, lucru care va trezi în cazul majoritatii credule încrederea în ele si astfel va antrage în jurul lor pe dusmanii nostri nebanuiti. Astfel ei vor cadea în cursa si vor fi facuti inofensivi prin diferite mijloace pe care le stim.
Publicatiile cu caracter oficial vor sta în rândul întâi. Ele vor veghea întotdeauna interesele noastre si de aceea influenta lor, care ne va fi favorabila noua, va ramâne uriasa.
În rândul al doilea vor sta publicatiile oficioase, ale caror rol va fi de a atrage pe nepasatori si pe cei fara vlaga.
În al treilea rând vom pune asa numita opozitie a noastra. Cel putin un ziar din acestea va fi cu desavârsire potrivnic ideilor noastre. Dusmanii nostri vor lua pe acest fals opozant drept un tovaras de lupta si astfel ne vor descoperi toate uneltirile lor datorita acestui tertip.
Ziarele noastre vor fi de toate tendintele: unele aristocratice, altele republicane, altele revolutionare sau chiar anarhiste, bineînteles atât timp cât va dainui Constitutia.
Ele vor manifesta în multiple moduri influenta noastra si vor avea, ca zeul Vishnu, o suta de mâini, care fiecare va grabi schimbarea societatii dupa cum urmarim noi. Aceste mâini vor calauzi prin sugestii adecvate opinia în directia care duce la scopul nostru, deoarece un om foarte întarâtat pierde putinta de a rationa si cade cu usurinta sub puterea sugestiei. Neghiobii manipulati care vor crede ca repeta opinia ziarului partidului lor vor repeta si raspândi de fapt parerea noastra, ori aceea care ne va place noua sa se spuna. Ei îsi vor închipui, datorita naivitatii, ca urmeaza planul partidului lor, pe când în realitate nu vor servi decât steagul pe care îl vom ridica pe ascuns chiar noi pe seama lor.
Pentru a conduce în aceasta directie armata noastra de ziaristi va trebui sa organizam cu deosebita grija institutia aceasta. Sub numele de Birou Central al Presei vom pune la cale sedinte literare, în care agentii nostri vor da cuvântul secret de ordine si cu diferitele semnale cunoscute numai de francmasoni, fara ca cineva sa poata sa bage de seama. Discutând si în aparenta contrazicând initiativa noastra, dar în mod superficial, fara a intra în miezul lucrurilor, ziarele noastre vor sustine o polemica prefacuta cu organele oficiale, pentru a ne da prin aceasta putinta de a ne pronunta si mai limpede decât am putea-o face în primele noastre declaratii oficiale, întarind astfel sugestiile facute de noi.
Aceste atacuri înscenate de noi vor face ca supusii nostri sa creada ca pot vorbi liber; iar pe de alta parte agentii nostri vor putea spune pretutindeni, ca organele care se declara împotriva noastra nu fac decât sa cleveteasca în mod prostesc deoarece nu pot gasi pricini adevarate pentru combaterea serioasa a masurilor noastre.
Prin aceste mijloace abile de manipulare nebanuite si nevazute de catre opinia publica, dar foarte sigure, vom câstiga în orice situatie atentia si încrederea publica. Prin ele, dupa caz, vom întarâta sau vom linisti, dupa cum avem nevoie, spiritele în probleme politice, le vom convinge sau le vom amagi, scotând de sub tipar când adevarul, când minciuna, când ambele abil combinate, adeverind sau dezmintind faptele, dupa înrâurirea pe care urmarim ca acestea sa o aiba asupra publicului, pipaind totdeauna cu mare prudenta si grija locul, înainte de a pune cu fermitate piciorul pe el. Actionând astfel îi vom învinge pe dusmanii nostri fara doar si poate, deoarece ei nu vor avea la dispozitie publicatii prin care sa-si poata spune cuvântul pâna la sfârsit sau denigrând nu le vom permite sa dea nici o replica în ziar în urma masurilor pe care le-am aratat. Astfel, prin campanii mincinoase lansate contra dusmanilor nostri nici nu va mai trebui sa-i combatem cu temeinicie.
În caz de nevoie îi vom combate cu tarie prin ziarele noastre oficiale recurgând chiar la calomnii distrugatoare ce vor fi lansate prin presa noastra din categoria a treia.
Înca de pe acum, cel putin în cadrele presei, exista o puternica solidaritate francmasonica. Toate organele presei sunt legate între ele prin secret profesional. Ca si stravechii auguri, nici unul dintre membrii ei nu destainuie secretul si cunostintele sale daca nu i se porunceste. Nici un ziarist nu se va încumeta sa trateze public si sa divulge aceasta taina, deoarece nici unul dintre ei nu va fi primit în rândul scriitorilor daca nu are vreo pata rusinoasa în trecutul sau, care sa poata fi îndata facuta publica în caz de tradare sau necredinta. Atâta vreme cât aceste pacate sunt pastrate în taina de catre anumiti oameni, scriitorul, prin faima sa, poate atrage si focaliza în jurul lui admiratia si simpatia majoritatii tarii, care îl va urma cu însufletire.
Socotelile noastre în ceea ce prieste recrutarea de noi francmasoni se întind cu deosebire asupra provinciei. Acolo noi trebuie sa atâtam nadejdi si dorinte potrivnice celor din capitala careia îi vom spune ca acestea sunt nadejdiile si dorintele adevarate ale provinciilor, desi este lesne de înteles ca izvorul central al dezbinarilor nu porneste decât de la noi. Sa stiti ca, atâta timp cât nu ne vom bucura înca de o putere deplina va fi adesea nevoie de a înabusi glasul capitalelor prin acela al majoritatii, al poporului din provincii, care va fi cu abilitate atâtat de catre agentii nostri. Va trebui ca, în momentul psihologic stabilit de noi, capitalele sa nu mai aiba nici un cuvânt de spus asupra faptului împlinit, din simplul motiv ca acesta va fi deja primit cu mult mai repede de catre majoritatea poporului, prin intermediul oraselor din provincie.
Când vom intra în noua orânduire de Stat Planetar care va pregati domnia noastra asupra întregii planete, nu vom putea lasa sa se mai descopere prin presa necinstea publica. Va trebui sa se creada atunci ca noua noastra stapânire a multumit atât de bine pe toata lumea, încât au disparut chiar si crimele. Cazurile de izbucnire a criminalitatii nu vor trebui atunci sa fie cunoscute decât de victimele lor si de martori întâmplatori.

AL 13-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC
Nevoia pâinii zilnice îi dreseaza gradat pe oameni. Chestiunile politice care apar. Chestiunile industriale. Petrecerile ca mijloc de deviere. Casele poporului. Adevarul este unul. Marile probleme care survin.

    Nevoia pâinii zilnice îi face pe crestini sa taca si sa fie servitorii nostri umili. Agentii nostri din presa vor discuta, la porunca noastra, masurile si schimbarile pe care ne-ar fi cam greu sa le dam publicitatii dintr-odata, pe nesteptate. Noi, în acest timp, folosindu-ne de zgomotul pricinuit de aceste discutii, vom înfaptui masurile dorite si le vom prezenta publicului ca pe un fapt împlinit. Nimeni nu va avea îndrazneala sa ceara nimicirea celor hotarâte, mai ales ca vor fi prezentate ca fiind un real progres. De altfel, presa va face atunci un joc util noua si va atrage îndata atentia publicului spre chestiuni senzationale noi (caci, dupa cum stiti, noi am obisnit oamenii de a cauta totdeauna ceva nou si schimbator). Câtiva neghiobi, închipuindu-si ca sunt uneltele sortii, se vor napusti asupra acestor noi chestiuni fara a sti ca ei nu înteleg nimic din ceea ce noi vrem în realitate sa se discute. Chestiunile politicii nu sunt deschise nimanui, în afara de aceia care i-au dat nastere, înca înainte cu multe veacuri si care o conduc chiar si acum în taina.
Din toate acestea puteti vedea ca, prefacându-ne uneori ca cerem parerea multimii, noi nu facem altceva decât sa ne usuram înfaptuirea planurilor noastre. De asemenea puteti observa ca noi cautam totdeauna aprobarea nu a faptelor, ci a cuvintelor noastre rostite la cutare prilej. Noi trebuie sa spunem pretutindeni si totdeauna ca, în toate masurile noastre ne ghidam dupa speranta unita cu siguranta de a fi folositori binelui tuturor.
Pentru a abate cu abilitate atentia oamenilor prea îngrijorati de problemele politice, vom scoate la iveala problemele economice senzationale înainte de asa zisele probleme politice noi. Îi vom lasa atunci pe toti sa-si descarce furiile lor asupra acestui subiect. Gloatele se vor învoi sa ramâna linistite, sa se odihneasca dupa închipuita lor activitate politica (cu care i-am obisnuit noi însine, pentru ca sa putem lupta prin mijlocirea lor cu guvernele crestine), cu conditia de a avea noi distractii si ocupatii. În aceste noi distractii si ocupatii îi vom îndrepta apoi aproape pe aceleasi cai politice. Vom face aceasta pentru ca aceste gloate ale poporului sa nu ajunga la nimic profund prin cugetare. Eventual îi vom opri eficient de la gândire prin petreceri si sport, prin jocuri, prin desfatari vicioase, prin înlantuiri de patimi si prin case de toleranta publice. Îndata vom pune apoi prin presa concursuri banale de arte si tot felul de sporturi. Aceste preocupari de masa vor îndeparta pentru totdeauna spiritele de la chestiunile elevate unde am avea mult de luptat cu ele. Oamenii, dezobisnuindu-se din ce în ce mai mult sa gândeasca spontan si independent numai prin ei însisi vor ajunge sa vorbeasca datorita propagandei noastre tocmai asa cum gândim noi. Datorita superficialitatii si a lenii lor de a gândi noi vom fi singurii care vom da impulsuri si îndrumari cugetarii mai ales prin intermediul anumitor persoane care, bineînteles, nu vor fi deloc banuite de a avea legaturi strânse cu noi.
Rolul utopistilor liberali va fi pentru totdeauna sfârsit, atunci când va fi recunoscut regimul nostru francmasonic planetar. Pâna atunci vor aduce multe foloase noua. De aceea, adeseori îi vom îndemna mult mai mult pe oameni sa nascoceasca tot felul de teorii complet ireale si fantastice, considerate noi, sau asa zise progresiste, caci astfel vom suci cu o mare usurinta capetele acestor crestini, cu ajutorul cuvântului PROGRES. Nu gasiti aproape nici unul printre ei care sa înteleaga ca sub acest cuvânt se ascunde o greseala, afara de cazurile când este vorba de descoperiri materiale, deoarece adevarul este numai unul singur si neschimbat, si nu poate prin urmare sa progreseze. Progresul, ca o idee gresita, serveste la întunecarea adevarului, pentru ca nimeni sa nu-l cunoasca, în afara de noi alesii care suntem pazitorii lui.
Când domnia noastra planetara va fi sosit, oratorii nostri vor vorbi cu patos poporului despre marile probleme misterioase care au framântat omenirea pentru a o duce, în sfârsit, la regimul nostru mântuitor. Nimeni nu va banui atunci ca toate aceste probleme au fost nascocite de catre noi, dupa un plan politic pe care nimeni nu l-a ghicit în tot cursul lungilor veacuri.

AL 14-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC
Religia cea noua a viitorului. Sclavia viitorului. Imposibilitatea de a cunoaste misterele religiei francmasonice a viitorului. Pornografia necesara si viitorul cuvântului tiparit atunci când francmasonii vor avea complet puterea.

    Când va fi sosit domnia noastra planetara, nu vom recunoaste nici o alta religie afara de aceea a noastra, care este unica si de care ne este legat destinul, deoarece noi francmasonii suntem alesii prin care acest destin este unit cu soarta lumii. Din acest motiv va trebui sa nimicim toate credintele. Faptul ca prin aceasta nimicire a credintei se sporeste numarul ateilor din zilele noastre, nu ne va stânjeni straduintele, ci din contra va servi drept pilda generatiilor care vor asculta predicile noastre asupra religiei, al carei sistem stoic conceput de noi va izbuti sa cucereasca toate popoarele. Vom spune atunci tuturor ca în aceasta consta adevarul ei mistic, în care zace toata forta ei educatoare. Atunci vom publica la toate prilejurile articole în care vom asemana regimul nostru mântuitor cu cele ale trecutului. Binefacerile unei odihne câstigate dupa veacuri de framântari vor scoate la iveala însusirile placute ale stapânirii noastre. Greselile administratorilor crestini vor fi zugravite de noi în culorile cele mai vii. Vom da nastere la o asa de mare scârba fata de aceste administratii, încât popoarele vor prefera odihna robiei în locul drepturilor mult trâmbitatei libertati care i-a zapacit atât de mult si care le-a rapit mijloacele de trai facându-i sa fie exploatati de catre o ceata de aventurieri, nestiutori de ceea ce fac. Nefolositoarele schimbari de guvern, la care îi îndemnam noi pe crestini atunci când voim sa sapam temeliile lor de guvernamânt, vor obosi în aceasta vreme atât de mult popoarele, încât ele vor prefera sa îndure orice din partea noastra, numai sa scape de noi framântari. Vom arata atunci cu staruinta greselile istorice ale guvernelor crestine care, în lipsa adevaratului bine, au ametit omenirea în cursul atâtor veacuri, urmarind un bine social iluzoriu, fara a-si da seama ca planurile lor înrautatesc, în loc sa îmbunatateasca, conditiile vietii omenesti pe aceasta planeta.
Filozofii nostri vor discuta toate greselile credintelor crestine, dar nimeni niciodata nu va discuta religia noastra sub adevarata ei înfatisare, deoarece nimeni nu o va cunoaste cu adevarat, afara de cei ai nostri, care nu vor îndrazni niciodata sa-i descopere tainele.
În tarile zise înaintate, am dat deja nastere unei literaturi nebune, murdare, mârsave. Aceasta o vom raspândi câtva timp, chiar si dupa ce am ajuns la putere, pentru a scoate mai mult la iveala deosebirea dintre discursurile, dintre programele noastre si aceste nemernicii ale crestinilor. Initiatii nostri francmasoni, crescuti pentru a conduce pe crestini, vor alcatui discursuri, planuri, memorii, articole care ne vor da înrâurirea deplina asupra acestor oameni si ne vor îngadui sa-i îndreptam catre ideile si cunostintele pe care vom voi atunci ca ei sa le însuseasca.

AL 15-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC
Secretul loviturii de stat mondiale ce va dura o zi. Condamnarile la moarte ce vor fi pronuntate atunci. Soarta viitoare a tuturor francmasonilor crestini. Caracterul legendar si mistic al puterii francmasonilor. Înmultirea rapida a lojilor francmasonice. Administratia centrala a Marilor maestri francmasoni. Tainica afacere Azeff. Francmasoneria este calauza esentiala a tuturor societatilor secrete. Importanta tainica a succesului public. Colectivismul inerent. Victimele eventuale. Condamnarea ulterioara la moarte a francmasonilor. Prabusirea planetara a prestigiului legilor si al autoritatii. Prealegerea francmasonilor. Scurtimea si limpezimea exemplara a legilor care vor fi promulgate în timpul domniei viitoare a francmasonilor. Supunere totala si neconditionata fata de autoritate. Masuri dure contra abuzurilor de putere. Cruzimea neobisnuita a pedepselor. Limita vârstei pentru cei care vor fi judecatori. Liberalismul judecatorilor si al puterii vor dispare. Banul mondial al Statului Planetar Unic. Absolutismul fara precedent al francmasoneriei. Dreptul de casatie. “Aspectul” patriarhal al viitorului “guvern” Planetar. Zeificarea obligatorie a guvernului. Dreptul celui mai tare în calitatea sa de drept unic. Regele Statului Unic Planetar este considerat a fi patriarhul lumii.

    Când în sfârsit vom începe a domni peste tot globul – cu ajutorul loviturilor de Stat (pregatite în aceeasi zi) – si dupa ce vom fi hotarât desfiintarea tuturor guvernelor în fiinta (chiar daca pâna atunci va mai trece o oarecare vreme), vom cauta sa împiedicam uneltirile si comploturile împotriva noastra. În acest scop, vom osândi la moarte pe toti aceia care vor întâmpina venirea noastra la putere cu armele în mâini. De asemenea orice înfiintare de noi societati secrete, ce nu va servi scopurile noastre, va fi atunci pedepsita cu moartea. Atât societatile secrete care exista în zilele noastre si care ne sunt cunoscute, ori care ne-au servit si ne servesc înca, cât si cele care nu ne sunt cunoscute, vor fi dupa aceea desfiintate, iar membrii lor vor fi trimisi în continente departate, în afara Europei. La fel vom proceda cu toti cei care stiu prea multe despre noi (chiar din rândurile noastre, din Francmasoneria exterioara, care au ajuns sa stie prea multe lucruri secrete). Aceia pe care îi vom cruta pentru un motiv oarecare, vor trai sub o vesnica amenintare a surghiunului.
De îndata ce vom avea puterea vom publica legi aspre prin care vom sili pe toti fostii membri ai societatilor secrete, care ne sunt sau care ne-au fost rivale, sa paraseasca Europa, care va deveni centrul stapânirii noastre. (Aici apare destul de clar ca, în final, Europa va fi centrul sau, cu alte cuvinte, Comandamentul Francmasoneriei Mondiale).
În societatea umana în care, gradat noi am semanat din plin semintele dezbinarii, nemultumirii, si a prins radacini neîntelegerea (cum este de exemplu protestantismul), nu se va mai putea restabili dupa aceea ordinea decât prin masuri dure, rapide si nemiloase, care vor dovedi o putere de neclintit; este evident inutil sa se dea vreo atentie victimelor cazute pentru binele nostru viitor. Rolul fiecarui guvern care recunoaste ca exista, nu este numai de a culege roadele privilegiilor sale, ci si de a-si îndeplini datoriile, pentru a ajunge la înfaptuirea anumitor scopuri, fie chiar cu pretul celor mai mari jertfe. Pentru ca un guvern sa ajunga sa fie neclintit, trebuie sa-si mareasca la maximum aureola puterii sale, iar aceasta aureola nu se câstiga decât printr-o fascinanta inflexibilitate a puterii, care trebuie sa poarte semnele unei atotputernicii oculte. Asa era, pâna în vremurile din urma, autocratia care tocmai de aceea ramâne singurul nostru dusman serios din întreaga lume, alaturi de Papalitate. Aduceti-va în aceasta directie aminte de pilda Italiei înecate în sânge, care totusi nu s-a atins de nici un fir de par al lui Sylla, cel care a varsat acest sânge. Sylla, prin puterea sa uluitoare, s-a ridicat pâna la cea mai înalta treapta în ochii poporului chinuit si jertfit chiar de catre el, iar întoarcerea lui îndrazneata în Italia, l-a facut si mai inviolabil. Poporul nu se atinge niciodata de acela care-l hipnotizeaza prin îndrazneala si taria vointei lui.
Asteptând însa venirea momentului victoriei, cât si pentru a grabi clipa triumfului nostru, vom înfiinta si vom înmulti lojile masonice în toate tarile din lume. În aceste loji francmasonice, care pentru cei naivi vor parea opuse si diferite, îi vom coopta si îi vom atrage sa intre în ele pe toti aceia care sunt sau pot fi niste eminenti agenti. Aceste grupari, aceste “loji” vor reprezenta totodata centrul nostru principal de informatii si manipulare a maselor ignorante, fiindca ele vor ramâne mijlocul cel mai eficient al activitatii noastre. Vom conduce centralizat, în mod strict, toate aceste societati francmasonice (în mod aparent diferite) printr-o administratie cunoscuta numai de noi – cei care suntem si vom ramâne total necunoscuti, pentru a putea actiona cât mai eficient din umbra – si care va fi compusa si condusa în totalitate numai de cei mai inteligenti oameni ai nostri. Lojile noastre francmasonice vor avea fiecare câte un reprezentant numit de noi, iar acesta va fi cel care va da cuvântul de ordine si programul pe care noi îl vom decide; în dosul acestui reprezentant se va ascunde nebanuita administratia despre care am vorbit. Vom forma si vom întretine în cadrul acestor loji francmasonice focarul tuturor miscarilor anarhice-revolutionare si liberale, care vor servi scopurilor noastre. Aceste loji vor fi alcatuite din oameni cât mai docili si maleabili, care vor proveni pe cât posibil din toate straturile societatii, dar mai ales dintre cei bogati. Planurile politice cele mai secrete ne vor fi astfel aduse noua totdeauna la cunostinta si vor cadea în mâna noastra si, în cazul în care vom fi de acord cu continutul lor, ele vor intra imediat sub autoritatea noastra din prima zi a aparitiei lor. Printre membrii acestor loji vor trebui neaparat sa fie cuprinsi aproape toti agentii politiei nationale si internationale, deoarece serviciile lor sunt de neînlocuit pentru noi, având în vedere ca politia poate nu numai sa ia masuri rapide împotriva nesupusilor si recalcintrantilor, dar sa si acopere ori sa musamalizeze complet toate actiunile noastre rele sau sa gaseasca pretexte avantajoase pentru noi atunci când apar nemultumiri si când am putea fi descoperiti. Aceia care intra cel mai usor în societatile secrete sunt de obicei niste ambitiosi sau aventurieri si sunt în general oameni usurateci, cu care nu ne va fi greu sa ne întelegem pentru înfaptuirea planurilor noastre.
Daca se vor naste la un moment dat dezordini într-un Stat, aceasta va însemna ca am avut chiar noi nevoie sa generam tulburari pentru a nimici o solidaritate prea mare. Daca se va pune la cale un complot în sânul sau, conducatorul acestei uneltiri va fi unul dintre cei mai credinciosi servitori ai nostri.
Este absolut firesc ca noi, cei putini care facem parte din Ierarhia Francmasonica Secreta, si nimeni altcineva, sa fim cei care coordoneaza, nebanuiti de nimeni – din umbra – actiunea Francmasoneriei exterioare, pentru ca numai noi stim cu adevarat unde vrem sa ajungem; noi, numai noi cei ce facem parte din elita trebuie sa cunoastem scopul final al fiecarei actiuni, în timp ce toti ceilalti membri ai lojilor nu trebuie sa stie mai nimic. Pentru membrii Francmasoneriei exterioare, scopul respectivei actiuni va fi prezentat ca fiind altul si astfel ei nici macar nu vor banui ceea ce urmarim noi atunci. Ei se multumesc de obicei cu un succes momentan, care le satisface amorul propriu în înfaptuirea planurilor lor, fara a observa ca acest plan nu porneste totdeauna din initiativa lor ci le este sugerat de catre noi.
Oamenii se înscriu cel mai adesea în loji din curiozitate sau fiind animati de speranta desarta de a-si satisface ambitiile politice cu ajutorul lor; altii vor sa profite de relatiile oferite de noi iar unii numai pentru a-si expune înaintea unui public visurile lor irealizabile, care în realitate nu se sprijina pe nimic. De cele mai multe ori acestor oameni naivi le este sete de emotia succesului si a aplauzelor, manifestari cu care noi nu suntem niciodata zgârciti. Noi le oferim întotdeauna acest succes pentru a ne folosi ulterior de multumirea de sine care este legata de el si datorita careia oamenii primesc foarte usor sugestiile noastre fara a baga de seama, fiind în acelasi timp cu totul convinsi ca exprima fara gres ideile proprii si ca ei nici nu ar putea fi în stare sa si le însuseasca pe ale altora. Nici nu va puteti închipui cât de usor si cum pot cadea chiar si cei mai inteligenti oameni care se afla si ramân într-o stare de naivitate plina de inconstienta, cu conditia de a-i face sa fie cât mai multumiti de ei însisi. În acelasi timp doar noi stim cât este de usor sa-i descurajezi prin cel mai mic insucces, fie chiar numai prin încetarea aplauzelor, si astfel sa-i robesti unei supuneri slugarnice numai pentru a putea obtine mai mereu noi succese.
În masura în care marii nostri Maestri Francmasoni dispretuiesc gloria, numai spre a face sa reuseasca pe deplin si cât mai repede proiectele lor, în aceeasi masura oamenii obisnuiti care au mintea unor copii sunt în stare sa-si jertfeasca toate telurile lor numai si numai pentru a obtine cât mai multa glorie. Acest fel tipic de a vedea al lor ne usureaza foarte mult sarcina de a-i influenta si de a-i conduce. Acesti tigri la înfatisare au în realitate sufletul unei turme de oi, iar capetele lor, cu rare exceptii, sunt cu desavârsire goale si tocmai aceasta explica de ce ei pot fi influentati si manipulati atât de usor. Le-am dat acum drept cal de bataie, asa cum dai unui copil o jucarile, visul absorbirii complete a individualitatii omenesti de catre unitatea simbolica a colectivismului. Înca n-au ajuns sa înteleaga si nici nu vor întelege curând ca aceasta jucarie le-a absorbit deocamdata cu totul atentia. Este aici o încalcare fatisa a celei mai importante legi a naturii care, din prima zi a Creatiei, a facut pe fiecare fiinta deosebita de cealalta, tocmai pentru a-si afirma în mod creator individualitatea.
Faptul ca noi am fost în stare sa-i aducem, iar actualmente sa-i mentinem în aceasta stare nebuneasca, nu ne dovedeste oare cu o limpezime orbitoare, cât de putin dezvoltata este mintea lor fata de mintea noastra? Acest aspect este cea mai importanta garantie a succesului nostru. Cât de clarvazatori erau MAESTRII nostri francmasoni care au spus ca pentru a atinge un scop mare nu trebuie niciodata sa te opresti în fata mijloacelor si nu trebuie sa-ti precupetesti numarul victimelor jertfite! Noi n-am numarat victimele din rândurile noastre si cu toate ca la nevoie am sacrificat pe unii dintre ai nostri, procedând astfel, am dat Ierarhiei noastre francmasonice secrete o putere pe care altfel nu am fi dobândit-o poate niciodata. Victimele dintre cei ai nostri, relativ putine ca numar, ne-au aparat totdeauna la momentul potrivit de distrugerea totala.
Moartea este sfârsitul de neînlaturat al fiecaruia. Mai util este sa grabim moartea acelora care, plini de fermitate, pun piedici operei noastre, decât sa murim noi, MAESTRII FRANCMASONI care am dat nastere acestei opere gigantice. Noi va trebui sa-i osândim la moarte si sa-i executam pe francmasonii tradatori, astfel încât nimeni, afara de fratii lor sa nu poata sa banuiasca ceva, nici chiar victimele condamnarii noastre. Ei mor toti, când trebuie, în conformitate cu planurile noastre, ÎN APARENTA de moarte naturala.
Aceste masuri drastice au înlaturat din sânul francmasoneriei (ordinare) orice urma de împotrivire si de nesupunere. Tot predicând crestinilor liberalismul, noi mentinem totodata si pe agentii nostri agitatori într-o supunere desavârsita.

 

Articol preluat de pe : http://deconspirareafrancmasoneriei.wordpress.com/conspiratii-si-manipulare/protocoalele-inteleptilor-sionului/

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Leave a Reply