Sindromul Stockholm in relatiile cu cei din jur (familie, relatii de cuplu, loc de munca)

Descrisa drept o tulburare de natura psihologica, sindromul Stockholm afecteaza oamenii din toata lumea. Desemneaza situatiile paradoxale in care persoanele agresate dezvolta sentimente de simpatie, chiar de afectiune vizavi de agresorii lor. Persoanele captive incep prin a se identifica cu rapitorii, ca un mecanism defensiv, din teama de violenta. Micile semne de bunatate venite din partea rapitorului sunt amplificate, intrucat intr-o situatie de captivitate, lipsa perspectivelor este prin definitie imposibila. Incercarile de evadare sunt si ele percepute drept o amenintare, intrucat, intr-o tentativa de evadare, exista marele risc ca cel rapit să fie afectat si ranit.

Drept consecinta, victima devine hiper-vigilenta in privinta nevoilor rapitorului si nestiutoare in privinta propriilor nevoi. Separarea de rapitor devine tot mai grea pentru victima, intrucat ar pierde singura relatie pozitiva formata – cea cu rapitorul.

41sbvVpAzxL._SX311_BO1,204,203,200_

In vara anului 1973, un jaf care are loc in Stockholm, capitala Suediei, se sfarseste rau. Talharii iau ostatici mai multi angajati ai bancii pe care vroiau sa o jefuiasca si ii sechestreaza cateva zile. Negocierile cu autoritatile duc la eliberarea ostaticilor, insa acestia se manifesta cat se poate de straniu: odata pusi in libertate, iau apararea agresorilor, refuzand sa depuna marturie impotriva lor – desi era clar ca viata le fusese serios amenintata in timpul atacului. Mai mult: victimele se duc sa-si viziteze agresorii la inchisoare, ca si cum le-ar fi fost cei mai buni prieteni.

Este important de subliniat ca aceste simptome apar in conditii de stres emotional foarte mare. Acest comportament este considerat ca o strategie obisnuita de supravietuire pentru persoanele care sunt victime ale abuzului inter-personal si a fost observat in cazul divorturilor cu copii, al copiilor abuzati emotional, al membrilor sectelor religioase, prizonieri de razboi si tabere de concentrare,  in cazul  relatiilor interpersonale, de cuplu și familiale, angajatilor de la locul de munca,

In cazul relatiilor de cuplu vorbim despre acele situatii in care victima, desi este abuzata fizic, emotional, psihic ori sexual nu reuseste sa se rupa de abuzator si chiar il apara in fata persoanelor din exterior, ori are ea insasi reactii agresive fata de cei care incearca sa o salveze de si din mijlocul abuzurilor. In marea majoritate a cazurilor este vorba despre femei care se ataseaza de partenerul abuziv, caruia ii gasesc scuze si justificari pentru comportamentele sale, pe care il sustin si il apara  si de care nu se pot desparti. Unele dintre ele nici macar nu isi dau seama ca sunt abuzate, deoarece inca exista credinta ca abuz este doar cel fizic, sau pentru ca, din cauza influentelor sociale, au ajuns sa creada ca este normal. Izolarea victimei este una dintre strategiile abuzatorului pentru a putea detine control absolut asupra ei.

In cazul sindromului Stockholm legatura de atasament se formeaza in urma abuzurilor, insa de cele mai multe ori un partener incepe sa se ataseze de un altul la inceputul relatiei, atunci cand totul pare a fi numai lapte si miere. Atunci cand Fat-Frumos se transforma in Zmeul cel rau, exista o faza de soc si negare din partea victimei. Pot aparea:

– sentimentele de vinovatie si rusine – victima crede ca din vina ei a avut loc aceasta transformare, ca daca isi va da seama unde a gresit, se va putea indrepta si, astfel, partenerul sau se va schimba la loc;

– gasirea de scuze si justificari partenerului – persoana nu poate accepta că relatia ei s-a transformat intr-una toxica. Pentru ca realitatea se afla in contradictie cu viziunea sa asupra propriei relatii, persoana cauta strategii prin care sa elimine acest disconfort cauzat de contradictia dintre ce gandeste si ce experimenteaza;

– considerarea abuzurilor drept scapari de moment puse pe seama stresului cu care partenerul se confrunta – in aceeasi categorie de scuze intra si viata grea sau copilaria nefericita pe care abuzatorul spune ca a avut-o. Astfel, victima incepe sa simta mila fata de el, sa ii justifice comportamentele sustinand ca si el a fost o victima la randul sau si ca nu e vina lui ca a ajuns asa sau ca face ceea ce face;

stockholm_syndrome___rafat_alkhateeb

La fel am putea spune si despre locul de munca. Suntem platiti prost, lucram peste program, simtim ca ceea ce facem nu ni se potriveste sau ca nu facem ceva cu adevarat util societatii, oamenilor, sau noua insine, dar tot ne-am apara pozitia. Fie ea si amarata per total. Ba chiar ne simtim in mod natural vinovati daca primim o recompensa ocazionala sau daca plecam mai devreme de la serviciu. Este o ramura a Sindromului Stockholm, cred eu. In care agresorul este seful. Suntem santajati emotional, agresati verbal sau uneori chiar fizic. Ne este pusa in joc sanatatea fizica si mentala. Jonglam cu viata noastra. Indiferent de ce suma vorbim, un salariu cat de cat decent de cateva mii de euro sau un amarat de 2000 – 3000 lei cu care s-ar putea descurca eventual somalezii sa supravietuiasca de pe o luna pe alta, nu un om care traieste intr-o societate cu pretentii. Astfel apare o situatie serioasa si grava, ce ne arata coruptibilitatea unui sistem, dar si a felului uman!

 

1526300_700676916656123_242963378206885989_n

Trebuie sa luam masuri impotriva unor astfel de plafonari ale starii de spirit. In primul rand astfel de persoane trebuie inainte de toate sa isi doreasca binele propriei sale existențe. Sa se ridice din plasa obisnuintei si a haosului cotidian.

 

 Stiai ca…

…persoanele depresive, aflate intr-o stare psihologica negativa, lipsite de incredere in sine si putin sociabile sunt mai predispuse la dezvoltarea sindromului Stockholm?

…exista un sindrom care descrie situatia inversa a sindromului Stockholm? Este vorba despre sindromul Lima, in care rapitorii se ataseaza emotional de cei rapiti, fiind deosebit de atenti la nevoile lor. A fost numit dupa luarea de ostatici in Lima, Peru, cand membrii unei miscari militare au tinut sute de oameni prizonieri in sediul ambasadei Japoniei.

 

surse:

ro.wikipedia.org/wiki/Sindromul_Stockholm

ursula-sandner.com/manifestarea-sindromului-stockholm-in-relatii

Observatii din societate

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Leave a Reply